Cercetătorii de la Baylor College of Medicine recomandă ca toți pacienții cu COVID-19 internați la secția de terapie intensivă să fie supuși unei tromboelastografii (TEG) pentru a evalua riscul de tromboză. Această recomandare vine după ce aceștia au descoperit că mai mult de jumătate dintre pacienții testați în aceleași condiții au dezvoltat trombi relevanți din punct de vedere clinic și care nu au fost detectați în cadrul screeningului de rutină.
Faptul semnalat de echipa de la secția de terapie intensivă i-a determinat pe dr. Rosengart și pe ceilalți membri ai echipei să evalueze potențialul altor tipuri de teste de a identifica aceste cheaguri care altfel ar rămâne nedetectate.
Cercetătorii au urmărit evoluția a 21 de pacienți cu infecție confirmată de COVID-19, internați la secția de anestezie și terapie intensivă a Centrului Medical Baylor St. Luke în perioada 15 martie – 9 aprilie. Au constatat că profilurile standard de coagulare evaluate în cadrul screeningului de rutină au fost în limite normale.
Ulterior s-a trecut la un al doilea nivel de investigații, fiindu-le efectuate teste mai specifice, care includeau analiza nivelului de fibrinogen și D-dimeri. Fibrinogenul este proteina care formează trombii iar nivelurile de D-dimeri, care rezultă din degradarea de către plasmină a fibrinei stabilizate, indică viteza cu care se descompun trombii în cazul fiecărui pacient.
Pentru pacienții cu COVID-19 din secția ATI, cercetătorii au descoperit că nivelurile de fibrinogen depășeau de peste trei ori intervalul normal, ceea ce indică o dereglare în procesul de sinteză al acestei proteine în organism. În urma analizei acestor două rezultate împreună, nu au fost obținute indicii clare că acești pacienți ar fi avut un risc crescut de tromboză.
De aceea, cercetătorii au decis să aplice un al treilea nivel de testare, care a inclus testul de tromboelastografie (TEG). TEG nu este utilizat în mod curent la majoritatea pacienților aflați în secțiile de terapie intensivă. Tromboelastografia indică viteza trombozelor, rezistența și stabilitatea trombilor.
TEG este utilizat mai ales pentru pacienții intervențiilor chirurgicale pe cord deschis, din cauză că aceștia prezintă deseori o funcție trombotică anormală, fiind un test efectuat în mod curent și în cazul pacienților cu traumatisme.
Acest test a dezvăluit două lucruri: pacienții la care cercetătorii au identificat tromboze ale sângelui venos și arterial la efectuarea puncțiilor și instalarea liniilor pentru perfuzii ori a cateterelor pentru dializă prezentau o funcție de coagulare anormal de ridicată în comparație cu pacienții care nu aveau probleme de coagulare, iar funcția de descompunere a trombilor a fost semnificativ mai ridicată la pacienții cu tromboze mai reduse decât la ceilalți.
Dintre cei 21 de pacienți urmăriți, 13 (sau 62%), au dezvoltat 46 de trombi care nu puteau fi detectați decât prin tromboelastografie.
Pentru pacienții care prezintă un risc mai mare de tromboză, conform rezultatelor testului TEG, cercetătorii recomandă administrarea suplimentară de anticoagulante.
„Testul TEG ar trebui să fie efectuat la toți pacienții cu COVID-19, de îndată ce aceștia sunt internați în secțiile de terapie intensivă pentru identificarea celor care prezintă un risc crescut de tromboză,” a declarat Rosengart. În momentul în care medicii constată coagularea sângelui pacientului la linia de perfuzie sau cateter, situația este scăpată de sub control.”
Cercetătorii evaluează acum legătura dintre acești trombi nedetectați și decesele inexplicabile ale unora dintre pacienții cu COVID-19.
Articolul original poate fi citit aici.
Prezentarea studiului a fost publicată în Jurnalul Asociației Medicale Americane, JAMA Netw Open. 2020; 3 (6): e2011192. doi: 10.1001 / jamanetworkopen.2020.11192
