Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA (CNLAS) a publicat raportul privind infecţiile HIV-SIDA din ţara noastră, la 31 decembrie 2016.
În judeţul Constanţa, în 2016 au fost înregistrate 41 de cazuri noi de infecţie cu HIV la adulţi, cu 10 mai multe decât în 2015, şi 2 la copii. Dintre acestea, nicio infecţie nu este raportată ca fiind în urma consumului de droguri. Constanţa este, la fel ca în ultimii ani, pe locul doi la nivel naţional după cazurile noi de infecţie cu HIV identificate, după Bucureşti, care a raportat 240 de persoane nou infectate. În judeţul Tulcea s-au înregistrat 11 infecţii nou descoperite. 27% dintre infecţiile cu HIV nou diagnosticate în Dobrogea au fost descoperite în centrele de Consiliere şi Testare Voluntară Baylor din Constanţa şi Tulcea. Dintre cele 6.666 de persoane testate anul trecut la Baylor, 14 au avut rezultate reactive la HIV (8 în Constanţa şi 6 în Tulcea). Fundaţia Baylor Marea Neagră oferă, de zece ani, testare gratuită pentru HIV şi hepatitele virale B şi C, în trei centre din Constanţa şi Tulcea. De asemenea, Baylor oferă beneficiarilor săi consiliere psihologică, suportul asistenţilor sociali, dar şi servicii medicale gratuite, de calitate.
Documentul CNLAS arată că în România trăiesc 18.000 de persoane infectate HIV, dintre care 14.349 diagnosticaţi, 12.196 dintre aceştia fiind în evidenţă activă. Majoritatea pacienţilor sunt adulţi cu vârste de peste 20 de ani. Din 1985 până în 2016, în ţara noastră au fost înregistrate 22.095 de cazuri de HIV-SIDA.
În 2016 au fost diagnosticate 654 de cazuri noi, dintre care 368 cu HIV şi 286 cu SIDA (de unde rezultă că diagnosticarea are loc tardiv, iar pacienţii beneficiază târziu de tratament şi de asistenţă medicală; de aici reiese necesitatea unei diagnosticări mai eficiente), iar 189 de persoane au decedat din cauza infecţiei cu virusul imunodeficienţei dobândite. Îngrijorător este faptul că rata de transmitere a virusului la partenerii neinfectaţi este de 10%, semn că mulţi dintre pacienţii HIV-pozitiv au nivel viral detectabil şi transmit virusul partenerilor lor sexuali. Este necesară susţinerea pacienţilor, rolul consilierii psihologice fiind extrem de important, mai ales în aderenţa la tratament a pacienţilor. Administrarea corectă a terapiei antivirale face ca nivelul viral al pacientului să fie nedetectabil şi, drept urmare, virusul se transmite la partenerul neinfectat mult mai greu. Aşadar, rolul serviciilor psihosociale în tratamentul pacientului infectat cu HIV este deosebit de important, nu numai pentru beneficiar, ci li pentru comunitate.
La acest moment 10.994 dintre persoanele infectate cu HIV din ţara noastră sunt iniţiate pe terapia antivirală, însă numai 6.811 (62%) au nivel viral nedetectabil, de unde rezultă că aproape jumătate iau terapia fără a avea rezultatul aşteptat. De asemenea, se menţionează în documentul că 640 de persoane au primit tratament antiviral ca profilaxie-post expunere la virus însă nu se dau detalii referitoare la situaţiile de risc care au dus la instituirea acestui tratament (raportul nu specifică dacă este vorba despre expunere profesională sau sexuală, aspect care ar putea da indicii cu privire la îmbunătăţirile de care sistemul are nevoie).
Principala cale de transmitere a virusului este cea heterosexuală (sexul între bărbaţi şi femei), însă, de-a lungul timpului, România s-a încadrat în trendul european în sensul că a crescut numărul de persoane seropozitive în categoria bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi.
Principala coinfecţie a persoanelor seropozitive este cea cu virus hepatitic C (82%), fiind urmată, procentual, de TBC, sifilis şi virus hepatitic B. Până în 2016 s-au născut 230 de copii din părinţi purtători de HIV, iar din 138.089 de gravide testate, 152 au avut rezultate pozitive la virusul imunodeficienţei dobândite. Rapoartele oficiale arată că, la nivel naţional, anul trecut au fost testate 360.890 de persoane din grupe de risc.
Din păcate, România nu are o strategie naţională anti-HIV şi nici un plan clar de acţiune pentru a depăşi problemele sugerate de datele din raport.
