Ce este un auto-test?
Un test rapid, ce poate fi făcut acasă sau într-un loc privat, este un test care măsoară anticorpii specifici infecției cu HIV și ne arată dacă există suspiciunea să ne fi infectat, în cazul în care am avut riscuri.
Unele teste, cum sunt și acestea pe care noi le avem disponibile măsoară, pe lângă anticorpi, și atigenul P24, ceva foarte specific infecției cu HIV și care minimizează riscul unui rezultat fals pozitiv.
Multe dintre autotestele de HIV sunt variante ale testelor profesionale adaptate pentru uz individual, cu o fidelitate comparabilă a rezultatului. De multe ori, acestea nu pot identifica infecția dacă sunt efectuate foarte aproape de momentul expunerii (la mai puțin de 2-3 săptămâni). De asemenea, rezultatul „reactiv” trebuie confirmat de unul sau 2 teste de laborator. Dar studiile au arătat că oamenii pot utiliza cu precizie dispozitivele de autotestare.
Ce sunt riscurile de expunere?
Acele situații în care, dacă ne expunem, ne putem infecta cu HIV sau alte infecții de tipul hepatitelor virale B, C sau D, sifilis, gonoree, etc.
Transmiterea se poate face pe cale sexuală, prin contact sexual neprotejat de prezervativ sau prin contact cu sângele unei persoane infectate, contact direct (rană pe rană) sau mijlocit de instrumente medicale, cosmetice, de igiena personală, dacă instrumentele nu sunt de unică folosință, sunt nesterilizate sau sterilizate insuficient/necorespunzător.
Pentru evaluarea riscului personal de expunere vă rugăm să completați chestionarul de autoevaluare a riscului. Veți primi un feed-back în acord cu răspunsurile alese. Completarea lui durează aproximativ 5 minute. Ia-ți timp să parcurgi și formularul de feed-back. Acesta conține răspunsurile tale, dar și răspunsurile așteptate, colorate cu verde sau cu roșu, dacă sunt incorecte sau parțial corecte. O să ai o confirmare a ceea ce știi sau o să primești informații noi despre transmitere, prevenire, testare, etc.
De ce să alegi autotestarea?
Motivele pot fi diverse: • din cauza programului, care nu iți permite sa ajungi la unul dintre centrele de testare ale Fundației Baylor Marea Neagră sau la un laborator privat pentru testare • când preferi să fii singur atunci când vei afla rezultatul • când vrei să ai testul la îndemână atunci când vei avea nevoie (în cazul unei expuneri accidentale) • când vrei să apelezi la testarea anonimă • când ai suficiente informații despre HIV, ai mai trecut prin sesiuni de consiliere cu personal specializat, în centrul nostru de testare, apelezi periodic la testare și te interesează exclusiv rezultatul testului HIV • când ești încrezător în capacitatea ta de a te înțepa singur în deget 😊 • când locuiești la o distanță considerabilă de unul dintre centrele de testare Baylor sau de un laborator privat • când vrei să limitezi numărul persoanelor care ar putea afla rezultatul testului tău • când vrei să-i oferi posibilitatea partenerului/partenerei să se testeze și e mai ușor dacă ai și un test la îndemână, în cazul în care este de acord
Oricare ar fi motivele, noi îți respectam decizia și îți punem la dispoziție, gratuit, un autotest pentru HIV.
Pentru a-l putea primi, te rugăm să completezi formularul de solicitare de mai jos, cu date reale. Expedierea formularului funcționează ca o precomanda. După înregistrarea solicitării vei primi confirmarea că testul poate fi ridicat împreună cu detaliile de care ai nevoie (intervalul orar, adresa, etc)
Ai posibilitatea să-l ridici personal de la sediul fundației după primirea confirmării, sau să-l primești prin curier rapid, dacă îți asumi contravaloarea transportului. Pachetul livrat o să fie ambalat cu atenție, fără semne sau indicii care să dezvăluie conținutul.
Poți comanda maximum 2 autoteste, pentru tine și partener/parteneră:
Comandă un autotest HIV
Unde ne găsești:
Centrul de Excelență Clinică al Fundației Baylor Marea Neagră
Program: 08:30 – 16:30
Includem aici, cu titlu orientativ, tarife pentru expediția prin curier
Kit-ul conține: • caseta de test • soluția buffer • tampon dezinfectant • lanțeta cu ac • pipetă • plasture • pungă cu fermoar pentru depozitarea deșeurilor
Aici poți vedea cum decurge autotestarea – demo testare
Fereastra imunologică reprezintă, în testarea HIV, perioada de timp după infectare și înainte de seroconversie, în care markerii infecției sunt încă absenți sau prea puțini pentru a fi detectabili. Toate testele au un „interval de fereastră”, lungimea căruia depinde de markerul infecției (ARN HIV, antigen p24 sau anticorpii HIV) și de testul specific utilizat. În timpul intervalului de fereastră, o persoană poate avea un rezultat negativ la un test HIV, în ciuda faptului că are HIV.
Interpretarea rezultatelor
Rezultatul negativ – sau seronegativ este rezultatul care ne arată că persoana testată nu este infectată (vezi informația despre fereastra imunologică)
Rezultat fals negativ – reprezintă acel rezultat negativ obținut în cazul în care persoana este infectată. Este cea mai nepotrivită situație în care te-ai putea afla. Acest tip de rezultat se obține în cazul în care testul este efectuat în perioada de fereastră imunologică, testul nu a fost utilizat corect (nu a fost păstrat în condiții optime, nu au fost urmați toți pașii, nu a fost recoltată cantitatea necesară de sânge, nu a fost interpretat în timpul indicat, etc) sau este în afara perioadei de valabilitate. În acest caz, recomandarea este ca testul să fie refăcut la un interval de 1-3 luni de la momentul expunerii (presupunând că testul a fost efectuat ca urmare a unei expuneri la o situație cu risc).
Rezultat reactiv – deoarece este posibil ca un rezultat pozitiv obținut dintr-un singur test HIV să fie, de fapt, un rezultat fals pozitiv, acesta este denumit „reactiv” în loc de „pozitiv”. Ce înseamnă asta pentru utilizator? Acest lucru indică faptul că testul a reacționat la ceva în sânge și trebuie investigat cu teste de urmărire. Aceste teste se mai numesc și teste de confirmare anticorpi, serologie Elisa, test Elisa. Oricare ar fi denumirea de laborator, concluzia este că un rezultat reactiv trebuie confirmat cu un test de laborator pentru a avea certitudinea prezenței anticorpilor sau a virusului în organism.
Rezultat fals pozitiv – este atunci când persoana care s-a testat nu este infectată, dar testul arată ca și cum ar fi. Câteodată, testele reacționează și la alte tipuri de anticorpi pe care corpul nostru ii are. Unii chiar ai altor boli infecțioase. Nu se întâmplă același lucru, adică nu poate apărea aceeași confuzie și în cazul antigenului P24 (AgP24). Acesta este prezent doar în cazul infecției cu HIV.
Testarea HIV în contextul administrarii medicamentelor antiretrovirale (ARV) a devenit complexă
Persoanelor care sunt HIV-negative și iau ARV-uri (de exemplu, profilaxie pre-expunere orală (PrEP)) pentru a preveni dobândirea HIV li se recomandă să se testeze trimestrial.
OMS recomandă anumite teste pentru persoanele care iau PrEP (persoane HIV-negative care prezintă un risc ridicat de a dobândi HIV):
- testarea este necesară pentru a exclude posibilitatea existenței infecției cu HIV înainte de a începe PrEP. Odată ce o persoană a început PrEP, testarea HIV este recomandată la fiecare trei luni și ori de câte ori se reia PrEP după întrerupere pentru a confirma sau exclude infecția cu HIV.
- persoanele care iau PrEP și au statut HIV neconcludent ar trebui să fie retestate în 14 zile. Persoanele care iau PrEP și au diagnostic HIV-pozitiv vor fi inițiate pe terapie antiretrovirală (ART), medicamente care vor opri multiplicarea virusului.
- alte analize recomandate în contextul inițierii și monitorizării PrEP includ creatinina serică, pentru a verifica funcția renală, antigenul de suprafață, pentru hepatita B (și alți markeri) pentru a determina statusul privind hepatita B, testarea pentru anumite infecții cu transmitere sexuală cum ar fi: sifilisul, gonoreea și chlamydia, precum și testul de anticorpi pentru hepatita C și testul de sarcină, acolo unde este indicat.
OMS recomanda urmatoarele strategii de testare pentru diagnosticare:
OMS recomandă testarea conform regulilor fiecărei țări (standardelor locale).
Această abordare de sănătate publică va minimiza confuziile care pot apărea dacă sunt utilizate strategii de testare diferite pentru utilizatorii de PrEP și cei care nu folosesc PrEP.
Acesta va folosi o combinație de teste serologice pentru detectarea anticorpilor împotriva HIV și/sau antigenelor HIV (mai degrabă decât virusul în sine).
Un autotest nereactiv (negativ) nu este suficient pentru a iniția PrEP!
- Există întotdeauna un risc mic ca nivelul de anticorpi împotriva HIV în infecția timpurie (perioada de fereastră) să fie prea scăzut pentru a fi detectabil. Dar acesta este un risc legat de diagnosticul HIV la orice individ, nu doar la utilizatorii de PrEP.
Când beneficiarul profilaxiei ia PrEP conform prescripțiilor, riscul său de a dobândi infecția cu HIV este destul de scăzut, așa că, dacă rezultatul testului său este negativ la un test serologic – cum ar fi un test diagnostic rapid HIV-1/2 – probabilitatea ca acest rezultat să fie incorect este foarte mică.
Un rezultat negativ la un test efectuat în perioada de fereastră (adică intervalul de timp între infecția cu HIV și momentul în care anticorpii pot fi detectați de testele serologice) nu înseamnă că testul nu este în parametrii.
Acest lucru reflectă nivelurile scăzute de anticorpi din perioada de fereastră, ceea ce duce la o probabilitate redusă ca orice analiză să poată detecta infecția cu HIV.Adăugarea unui test de generația a 4-a ar trebui luată în considerare în contextul complexității pe care o aduce strategiei de testare.
Strategiile actuale de testare ale OMS trebuie adaptate pentru a include un test de antigen p24 (cu pas de neutralizare) pentru a confirma sau exclude antigenemia HIV atunci când se folosește un test de generația a 4-a. - Testele de detectare a acizilor nucleici (nivele virale/viremiile) sunt destinate detectării HIV în sine, nu a anticorpilor împotriva HIV (cum este cazul testelor serologice). Studiile efectuate la indivizi care sunt în curs de seroconversie arată că nivelele virale sunt mai sensibile în comparație cu testele serologice (Patel P et al., 2010). Dar nu există teste disponibile, în prezent, care să poată detecta infecția cu HIV în perioada foarte timpurie a infecției.
În contexte cu resurse limitate, utilitatea clinică∗ a testelor care determina nivelul viral într-un algoritm de testare pentru utilizatorii de PrEP poate fi mai mică decât se așteaptă, deoarece viremiile pot fi utilizate doar pentru a confirma infecția cu HIV.
Dacă rezultatul viremiei este „HIV nedetectabil”, acest lucru nu exclude existenta infecției cu HIV. Prin urmare nu sunt utilizate pentru diagnosticarea HIV.
În orice caz, riscul de infectare cu HIV în timpul administrării, în mod consecvent și corect a terapiei ca profilaxie (PrEP) este foarte scăzut. - Utilizatorii PrEP se pot infecta cu HIV dacă au încetat să ia PrEP, nu il iau constant, sau dacă s-au infectat cu un virus rezistent la medicamente. Orice utilizator de PrEP cu rezultate reactive la testare ar trebui să facă analize suplimentare, conform algoritmilor naționali de testare. Aceasta înseamnă că se pot efectua teste multiple care să aibă rezultate contradictorii. Pentru aceste „cazuri problemă”, este important să se colecteze date care să includă informații despre pacient cum ar fi date demografice, anamneza, nivelurile de antigen HIV-1 și încărcătura virală sau valorile CD4 la momentul testării. Se recomandă retestarea după 14 zile.
- Scopul ARV este de a reduce replicarea virală, deci cantitatea de virus disponibilă pentru a fi detectată de testele de nivel viral este limitată. Prezența limitată a virusului duce și la o producție redusă de anticorpi, care reprezintă ținta detectării în cazul testelor serologice (rapide/autoteste).
Mesaje pentru utilizatorii PrEP
- Kiturile de autoteste HIV sunt indicate pentru utilizatorii PrEP?
Pentru inițierea PrEP, nu este suficient un rezultat negativ la un autotest HIV. Dacă ai un rezultat negativ la un autotest, deși este probabil să fie corect, vei fi testat din nou la furnizorul de profilaxie înainte de începerea administrării PrEP, urmând recomandările OMS (2017).
Aceeași recomandare se aplică și pentru utilizatorii PrEP care reiau administrarea PrEP.
OMS recomandă retestarea pentru utilizatorii curenți de PrEP o dată la 3 luni. - Ce se întâmplă dacă primesc un rezultat HIV reactiv în timp ce iau PrEP?
Pentru utilizatorii PrEP se recomandă testarea regulată și există o mică șansă să primești un rezultat reactiv la testare, deoarece niciun test nu va fi 100% specific pentru infecția HIV.
Nu opri administrarea PrEP și mergi într-un centru de sănătate pentru testări suplimentare în funcție de algoritmii naționali de testare validați.
___________________
∗Utilitatea clinică = măsura în care introducerea unui test specific îmbunătățește rezultatele de sănătate în raport cu cea mai bună alternativă curentă. (Bossuyt PM et al., 2012)