Spălatul pe mâini pare cea mai banală acţiune cotidiană. Chiar dacă există toate dovezile care arată că spălatul pe mâini după ce folosim toaleta, înainte de a mânca sau după călătoria cu transportul în comun poate scădea transmiterea bolilor, numai 5% dintre oameni îşi spală întotdeauna mâinile în mod corect, arată www.bbc.com.
Un studiu observaţional la care au participat mai mult de 3000 de persoane notează că peste 10% dintre acestea au folosit o toaletă publică fără a se spăla pe mâini şi, chiar dacă au făcut-o, 33% nu au folosit săpun. Acest aspect contează pentru că, din nefericire, nu ne putem abţine să nu ne atingem feţele, permițând germenilor să se răspândească de pe mâinile noastre pe nas şi gură, pe unde pot intra în organism.
Aşadar, este clar că trebuie să ne spălăm mâinile corespunzător. Problema este că există nenumărate mituri referitoare la modul în care ar trebui să ne spălăm pe mâini.
Apa trebuie să fie fierbinte pentru a-ţi curăţa mâinile?
Este adevărat că temperaturile ridicate pot omorî bacterii. Însă, cercetările au demonstrat faptul că temperatura apei nu are un impact relevant asupra numărului de bacterii care rămân pe mâini după ce ne-am spălat.
Este soluţia anti-bacteriană mai bună decât săpunul?
S-au făcut multe cercetări pe această temă. În 2007 s-a demonstrat că triclosan, substanţa care se găseşte în cele mai multe soluţii anti-bacteriene, nu reduce numărul bacteriilor mai eficient decât săpunul. De asemenea, aceste soluţii nu au împiedicat nici răspândirea infecţiilor mai bine decât clasicul săpun. Şi cercetările mai recente au avut acelaşi rezultat. Totuşi, trebuie subliniat faptul că anumite studii arată că triclosanul poate creşte riscul de rezistenţă anti-bacteriană şi că poate afecta nivelul hormonal la animale, ceea ce a dus la interzicerea substanţei în soluţiile de curăţare a mâinilor în SUA şi în Uniunea Europeană. Aşadar, avem nevoie numai de săpun şi de apă de orice temperatură.
Este necesar să vă uscaţi mâinile după spălare?
Mâinile ude pot „agăţa” germeni, pentru că aceştia se transferă mai uşor în astfel de condiţii. De asemenea, uscarea mâinilor poate reduce numărul microbilor rămaşi după spălare.
Uscător sau prosop?
Există mai multe dezbateri pe baza acestui subiect. Cele mai multe păreri sunt în favoarea prosoapelor de hârtie, care au folosinţă unică. De altfel, acţiunea este mai rapidă în acest caz decât să stai să aştepţi un uscător electric să-ţi usuce bine mâinile, spun www.bbc.com. Un studiu din Noua Zeelandă arată că este nevoie de 45 de secunde pentru o uscare mecanică bună, iar cei mai mulţi dintre noi nu folosesc uscătorul electric pentru atâta timp. Însă, există şi uscătoarele de nouă generaţie care sunt criticate pentru că, din cauza puterii răspândesc microbii în întreaga încăpere, chiar şi la distanţe între 1,5 şi 3 metri. Totuşi, preferinţele personale trebuie să fie luate în considerare. Orice metodă care încurajează oamenii să-şi usuce mâinile este bună. Dacă toaletele sunt spaţii frumoase ar putea exista o diferenţă. Un studiu desfăşurat pe 3000 de persoane la o universitate din SUA arată că, dacă toaletele sunt curate şi bine îngrijite, exista o posibilitate mai mare ca oamenii să se oprească pentru a-şi spăla mâinile corespunzător. Dacă chiuveta era murdară, participanţii la studiu abia aşteptau să iasă din încăpere, lăsând igiena personală deoparte.
Orice metodă pentru a vă spăla mâinile alegeţi este important să o faceţi pentru mai mult timp decât consideraţi că este îndeajuns. Un spălat corect al mânii, până la încheietură, incluzând zona dintre degete şi de sub unghii, poate dura cel puţin 15-30 de secunde.
Pentru a vedea cum îşi spală mâinile cadrele medicale accesaţi http://www.bbc.com/future/story/20170519-does-it-matter-how-you-wash-and-dry-your-hands
