Boala Coronavirus 2019 (Covid – 19). Provocări prezente şi viitoare pentru medicina orală şi dentară

Ordonanța militară nr. 2/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 232 din 21 martie 2020 menţionează la articolul 1: "Începând cu data de 22.03.2020, ora 22.00, se suspendă temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară, cu excepția intervențiilor stomatologice de urgență."
Decizia a fost luată în contextul stării de urgență declarată în România în urma pandemiei de COVID-19. 
Pe perioada pandemiei de SARS-COV-2 serviciile stomatologice de urgenţă se desfăşoară doar pe baza unor autorizaţii speciale emise de Direcţiile teritoriale de Sănătate Publică. 

Colegiul Medicilor Stomatologi din România a stabilit că accesul pacienţilor la serviciile de urgenţe stomatologice se face exclusiv în urma unui triaj epidemiologic.Prin Decizia Biroului executiv național nr. 25/3BExN/2020 au fost aprobate Recomandările cuprinzând măsuri detaliate privind triajul epidemiologic al pacienților și protecția pacienților și a personalului medical în contextul infecției cu COVID-19. Textul integral al deciziei poate fi consultat aici. 

Pentru a putea înţelege mai bine cu ce se confruntă aceste servicii medicale, punem la dispoziţia corpului profesional versiunea în limba română a unui articol publicat în Journal of Dental Research, cu permisiunea publicaţiei originale SAGE. Permisiunea de publicare a traducerii în limba română de către Fundaţia Baylor Marea Neagră a fost acordată pentru utilizare necomercială, în mod neexclusiv, în vederea distribuirii în România, în format tipărit şi electronic. Varianta originală poate fi consultată aici.

Abstract

Epidemia cu boala coronavirus 2019 (COVID -19) care a apărut prima dată în Wuhan, China, a devenit o provocare majoră de sănătate publică nu numai pentru China ci şi pentru ţări din toată lumea. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat că epidemia cu noul coronavirus reprezintă o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional. Până la 26 februarie 2020, COVID-19 a fost identificat în 34 de ţări, cu un total de 80 239 de cazuri confirmate prin teste de laborator şi cu 2 700 de decese. Sunt necesare măsuri de control al infecţiei pentru a preveni răspândirea în continuare a virusului şi pentru a ajuta la controlarea epidemiei.

Din cauza caracteristicilor cabinetelor dentare riscul de infecţie încrucişată între dentişti şi pacienţi poate fi mare. Cabinetele dentare şi spitalele din zonele potenţial afectate de COVID-19 au nevoie urgentă de protocoale  stricte şi eficiente de prevenire a infecţiilor.

Acest articol, bazat pe experienţa noastră precum şi pe ghiduri medicale şi studii relevante, prezintă informaţii esenţiale despre COVID-19 şi infecţiile nosocomiale în cabinetele medicale şi oferă stomatologilor şi studenţilor din zonele afectate protocoale recomandate de management.

Cuvinte cheie: virologie, controlul infecţiilor, sănătate publică stomatologică, educaţie dentară, transmitere, managementul practicii stomatologice.

Introducere

Pe 8 ianuarie 2020 Centrul Chinez pentru prevenirea şi controlul bolilor a anunţat că un coronavirus nou este agentul patogen care produce COVID-19 (Li et al. 2020).

Epidemia cu boala coronavirus 2019 (COVID-19) a pornit din Wuhan, China în decembrie, anul trecut, şi  a devenit o problemă majoră de sănătate publică nu numai pentru China ci şi pentru ţări din întreaga lume (Phelan et al. 2020).

La 30 ianuarie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că această epidemie este o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional (Mahase 2020).

Noul coronavirus a fost numit iniţial 2019-nCov şi apoi oficial sindrom respirator sever acut coronavirus 2 (SARSCoV-2). Până la 26 februarie COVID-19 a fost identificat în 34 de ţări, cu un număr de 80 239 de cazuri confirmate prin teste de laborator şi 2 700 de decese (OMS 2020b).

Din cauza caracteristicilor cabinetelor dentare, riscul de infecţie încrucişată între dentişti şi pacienţi poate fi ridicat.

Acest articol, bazat pe experienţa noastră şi ghiduri medicale şi studii relevante, prezintă informaţii esenţiale despre COVID-19 şi infecţiile nosocomiale în cabinetele medicale şi oferă stomatologilor şi studenţilor din zonele afectate protocoluri recomandate de management.

Ce este COVID-19?

Etiologie virală

Conform cercetărilor recente SARS-CoV-2, asemănător cu SARS-CoV şi coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), este zoonotic, provenind, cel mai probabil, de la liliacul chinezesc cu potcoavă (Rhinolophus sinicus) (Chan et al. 202; Lu et al. 2020) şi având ca gazdă probabilă intermediară pangolinul (Asociaţia Chineză de Medicină Preventivă 2020).

Caracteristici epidemiologice

Cale de transmitere

Pe baza descoperirilor făcute prin studii genetice şi epidemiologice se pare că epidemia de COVID-19 a început cu o singură transmitere de la animal la om, urmată de transmitere continuă de la om la om (Chan et al. 2020; Del Rio şi Malani 2020).

Se crede, în prezent, că transmiterea între două persone are loc, în principal, prin picături de salivă şi contact (Asociaţia Chineză de Medicină Preventivă 2020). În plus, este posibil să existe risc de transmitere fecal-orală, pentru că cercetătorii au găsit SARS-CoV-2 în scaunul pacienţilor din China şi Statele Unite (Holshue et al. 2020). Totuşi, dacă SARS-CoV-2 se transmite aerian sau vertical (de la mamă la copil) trebuie încă să fie confirmat (Chen, Guo et al. 2020; OMS 2020c; Zhu et al. 2020).

Sursa transmiterii

Deşi pacienţii simptomatici cu COVID-19 sunt principala sursă de transmitere, observaţii recente sugerează că pacienţii fără simptome şi pacienţii aflaţi în perioada de incubaţie sunt, de asemenea, transmiţători de SARS-CoV-2 (Chan et al. 2020; Roghe et al. 2020). Această caracteristică epidemiologică a COVID-19 a făcut anevoios controlul bolii, pentru că este dificil să identifici şi să pui în carantină la timp aceşti pacienţi, ceea ce poate duce la acumularea de SARS-CoV-2 în comunităţi (Asociaţia Chineză de Medicină Preventivă 2020). În plus, rămâne să fie dovedit dacă pacienţii în recuperare sunt şi ei o potenţială sursă de transmitere (Rothe et al. 2020).

Perioada de incubaţie

Perioada de incubaţie a COVID-19 a fost estimată de a fi, în medie, de la 5 până la 6 zile, dar există şi dovezi că poate să dureze până la 14 zile, perioadă care este acum folosită în mod obişnuit pentru monitorizarea medicală şi carantina celor posibil expuşi (Backer et al. 2020; Li et al. 2020).

Rata de deces

Conform datelor actuale, rata deceselor cauzate de COVID-19 (totalul deceselor împărţite la numărul total de cazuri) este de la 0,39% până la 4,05% în funcţie de diferitele regiuni ale Chinei, rată care este mai mică decât cea produsă de SARS (sindromul sever acut respirator, aproximativ 10%) şi MERS (Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu, aproximativ 34%), (Malik et al. 2020) şi mai mare decât cea al gripei de sezon (0,01% până la 0,17%) conform datelor din 2010 până în 2017 de la Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor din Statele Unite (2020).

Persoanele cu risc ridicat de infectare

Observaţiile actuale sugerează că persoanele de toate vârstele pot lua, în general, această nouă boală infecţioasă. Totuşi, cei care sunt în contact apropiat cu pacienţi cu COVID-19 simptomatici sau asimptomatici, incluzând personalul medical şi ceilalţi pacienţi internaţi în spital, sunt la risc mai mare de infectare cu SARS-CoV-2. În perioada de început a epidemiei, a fost analizat un grup de 138 de pacienţi internaţi cu COVID-19 în Wuhan; 57 (41%) s-a presupus că au fost îmbolnăviţi în spital, aici au fost incluşi 40 (29%) care erau cadre medicale şi 17 (12%) pacienţi internaţi pentru alte motive (Wang et al. 2020). Până la 14 februarie 2020, un număr total de 1 716 de membrii ai personalului medical au fost infectaţi cu SARS-CoV-2, reprezentând 3.8% din toţi pacienţii de la nivel naţional, 6 dintre ei decedând.

Manifestari clinice

Majoritatea pacienților cu COVID-19 sunt cazuri relativ ușoare. Conform studiilor recente (Guan et al. 2020; Yang et al. 2020) și datelor de la Comisia Națională de Sănătate din China (2020b), dintre toți pacienții cu COVID-19 din China cazurile severe au fost, cu aproximaţie, în jur de 15%, 25%. Majoritatea pacienților au prezentat febră și tuse uscată, în timp ce alţii au avut și dificultăţi în respiraţie, oboseală și alte simptome atipice, cum ar fi dureri musculare, confuzie, dureri de cap, dureri în gât, diaree și vărsături (Chen, Zhou, et al. 2020; Guan et al. 2020). Dintre pacienții cărora li s-a făcut tomografie toracică (CT), majoritatea au prezentat pneumonie bilaterală, cele mai frecvente tipuri fiind cu opacitate în sticlă mată şi pete bilaterale (Guan et al. 2020; Wang et al. 2020).
Aproximativ un sfert sau o treime dintre pacienții spitalizaţi din Wuhan au dezvoltat complicații grave, cum ar fi sindromul de insuficienta respiratorie acută, aritmie şi șoc și, prin urmare, au fost transferați la unitatea de terapie intensivă (Chen, Zhou, et al 2020; Huang et al. 2020; Wang et al. 2020). În general, vârsta înaintată și existența altor boli (de exemplu, diabetul zaharat, hipertensiunea și bolile cardiovasculare) au fost asociate cu un prognostic mai slab (Kui și colab. 2020; Wang et al. 2020; Yang și colab. 2020).

Diagnostic și tratament

Diagnosticarea COVID-19 poate fi făcută folosindu-se o combinaţie de informații epidemiologice (de ex., un istoric de călătorie sau reședință în regiunea afectată cu 14 zile înainte de debutul simptomelor), simptome clinice,  diagnostic imagistic CT și teste de laborator (de ex. teste de reacție în lanț, polimerază inversă transcriptază [RT-PCR] pe specimene din tractului respirator) în conformitate fie cu standardele OMS (2020a) sau ale Comisiei Naționale de Sănătate din China (2020a). Trebuie menționat faptul că un singur test RT-PCR negativ de la pacienții suspectați nu exclude infecția. Clinic, ar trebui să fim atenți la pacienții cu antecedente epidemiologice, simptome de COVID-19 și/sau imagini CT modificate.
Până în prezent, studiile controlate randomizat nu au dus la dovezi care să recomande vreun tratament specific anti-COV, astfel încât managementul COVID-19 a fost în mare parte de menţinere a stării pacientului (OMS 2020a). În prezent, abordarea în tratamentul COVID-19 constă în controlul sursei infecției, folosirea de măsuri de prevenire și control pentru a reduce riscul de transmitere și diagnosticarea rapidă apoi izolarea și oferirea de îngrijire medicală de susţinere pentru pacienții afectați (Wang et al. 2020). O serie de studii clinice sunt efectuate pentru a investiga potenţialu de eficienţă al unor medicamente (de exemplu, lopinavir, remdesivir; Del Rio și Malani 2020).

Controlul infecțiilor în cabinetele dentare

Riscul de infecție nosocomială în cabinetele dentare

Pacienţii care vin la stomatologie şi tusesc, strănută sau primesc tratament stomatologic chiar şi cu utilizarea unei piese de mână de mare viteză sau a unor instrumente cu ultrasunete fac ca secreţiile lor, saliva sau sângele să se împrăştie în mediul înconjurător sub formă de vapori. Aparatul dentar ar putea fi contaminat cu diverse microorganisme patogene după utilizare sau să fie expus la un mediu clinic contaminat. Ulterior aceea, infecțiile pot apărea prin înţeparea cu instrumentele ascuțite sau prin contactul direct între membrana mucoasă și mâini contaminate (Kohn et al. 2003).
Din cauza caracteristicilor unice ale procedurilor stomatologice prin care se pot genera un număr mare de picături și aerosoli, măsurile de protecție standard folosite în activitatea clinică obişnuită nu sunt destul de eficiente pentru a preveni răspândirea COVID-19, mai ales atunci când pacienții sunt în perioada de incubație, nu știu că sunt infectaţi sau aleg să ascundă infecția.

Protocoale eficiente de control al infecțiilor

Igiena mâinilor este considerată cea mai importantă măsură pentru reducerea riscului de transmitere a microorganismelor la pacienți (Larson și colab., 2000). SARS-CoV-2 poate rezista pe suprafețe de la câteva ore până la câteva zile, în funcție de tipul suprafeței, temperatura sau umiditatea mediului (OMS 2020c).

Acest lucru întăreşte necesitatea unei igiene bune a mâinilor și importanța dezinfectării minuțioase a tuturor suprafețelor din interiorul clinicii dentare. Folosirea echipamentului personal de protecție, inclusiv măști, mănuși, halate și ochelari de protecție sau viziere pentru față, este recomandată pentru a proteja pielea și mucoasa de sângele sau secreția (posibil) infectată. Deoarece picăturile respiratorii reprezintă principala cale de transmitere a SARS-CoV-2, măştile cu filtre (de exemplu, măștile N-95 recunoscute de Institutul Național pentru Securitate și Sănătate în Muncă sau măștile standard FFP2 stabilite de Uniunea Europeană) sunt recomandate pentru practica obişnuită stomatologică.

Măsuri recomandate în timpul epidemiei de COVID-19

Recomandări pentru managementul epidemiei

În ianuarie 2020, Comisia Națională de Sănătate din China a adăugat COVID-19 în categoria bolilor infecțioase din grupul B, care include SARS și gripa aviară, care este extrem de patogenă. Cu toate acestea, în acelaşi timp, a recomandat ca tot personalul medical să folosească măsuri de protecție similare celor indicate pentru infecțiile din grupul A – o categorie rezervată agenților patogeni extrem de infecțioși, cum ar fi holera și ciuma.
De atunci, în majoritatea orașelor din China, au fost tratate doar cazuri de urgență dentară, atunci când se recomandă aplicarea strictă a măsurilor de prevenire și control al infecției. Practicile stomatologice de rutină au fost suspendate până la o notificare ulterioară, în funcție de situația epidemiei.
În plus, centrele de control al calității activităţii stomatologice și asociaţiile profesionale a medicilor stomatologi din multe provincii și orașe și-au prezentat recomandările privind oferirea de servicii stomatologice în timpul epidemiei de COVID-19. Aceste recomandări, ca măsuri suplimentare, ar trebui să fie utile în asigurarea calității controlului infecțiilor (Li și Meng 2020).

Situaţia actuală a facultăţii și spitalului nostru

Facultatea și Spitalul de Stomatologie din cadrul Universităţii Wuhan au oferit îngrijiri stomatologice (inclusiv chirurgie orală și maxilo-facială) pentru aproximativ 890 000 de pacienți anul trecut şi are 1 098 de angajaţi și 828 de studenți.

Spitalul nostru nu are o clinică pentru stări febrile și nu este arondată unei clinici speciale pentru tratamentul cazurilor cu COVID-19.

Astfel, orice membru din personal care prezintă febră, tuse, strănut sau simptome asociate cu COVID-19 sau are un membru al familiei apropiate care este confirmat cu infecție, este sfătuit să supună unui examen medical într-un spital desemnat și să înceteze activitatea. De la începutul acestei epidemii, 9 dintre colegii noștri au fost diagnosticaţi cu COVID-19 : 3 medici, 3 asistente, 2 persoane din personalul administrativ și 1 student doctorand (Fig. 1, Tabelul). Până în prezent, nu au existat alte cazuri în rândul colegilor sau pacienților care au avut un contact cu aceștia.

Conform rezultatelor investigaţiei epidemiologice și a istoricului medical, toate aceste cazuri sunt fără legătură evidentă, cu excepția a 2 asistente medicale din același departament (pacienții 2 și 3) și este puțin probabil să fie ca urmare unei infecţii încrucişate. Infecția a fost limitată, cel mai probabil, deoarece măștile și mănușile medicale purtate în timpul lucrărilor clinice de rutină ale medicilor stomatologi au împiedicat transmiterea ulterioară.
În ciuda numărului tot mai mare de cazuri confirmate în această perioadă în Wuhan, noi (169 de angajați implicați în serviciul de urgență dentară) am tratat începând cu 24 ianuarie (Fig. 2) >700 de pacienți care aveau nevoie de tratament stomatologic de urgenţă, cu folosirea măsurilor de protecție adecvate.

Toate procedurile stomatologice au fost înregistrate zilnic, iar pacienților și persoanelor care îi însoţeau li s-a solicitat să ofere numărul de telefon și adresa de domiciliu pentru cazul în care personalul nostru sau alţi pacienții sunt suspectați sau confirmați cu COVID-19 pe viitor.

De asemenea, începând cu 3 februarie am oferit consultatii pentru >1 600 de pacienți pe platforma noastră online.

Nu au mai fost raportate alte infecții cu COVID-19 în rândul personalului nostru, ceea ce a confirmat eficacitatea în prevenirea COVID-19 a măsurilor de control al infecţiei folosite în cabinetele dentare. (Imaginea.3).

Conform instrucțiunilor Ministerului Educației din China, toți studenţii, inclusiv cei din școala noastră, au fost obligați să stea acasă până la o notificare ulterioară.
Studenților li se recomandă să învețe online după Festivalul de primăvară din China.

Recomandări pentru practica dentară

Există ghiduri provizorii pentru prevenirea şi controlul infecţiei în cadrul serviciilor de sănătate, recomandate atunci când este suspectată îmbolnăvirea de COVID-19 (OMS 2020a).

Până în prezent, nu a existat un consens privind furnizarea de servicii stomatologice în timpul epidemiei de COVID-19. Pe baza experienței noastre și a ghidurilor și cercetărilor relevante, medicii stomatologi ar trebui să ia măsuri stricte de protecție personală și să evite sau să minimizeze operațiunile care pot produce picături sau aerosoli. Tehnica cu 4 mâini este benefică pentru combaterea infecției. Utilizarea aspiratoarelor de salivă cu volum redus sau mare poate reduce producția de picături și aerosoli (Kohn et al. 2003; Li și colab. 2004; Samaranayake și Peiris 2004).

 

Tabel. Prezentare pe scurt a personalului şi a studentului confiirmaţi cu COVID-19

 

Evaluarea pacienților

În timpul epidemiei de COVID-19, se recomandă clinicilor stomatologice să stabilească triaje iniţiale (înainte de intrarea în spital) pentru a măsura și înregistra temperatura fiecărui membru al personalului și al fiecărui pacient ca procedură de rutină.

Personalul responsabil de acest triaj iniţial ar trebui să pună întrebări pacienților cu privire la starea de sănătate și istoricul contactelor sau de călătorie în zone de risc (OMS 2020a).

Pacienților și persoanelor însoțitoare, odată ce intră în spitalul nostru, li se ia temperatura şi li se oferă măști medicale. Pacienții cu febră ar trebui înregistrați și referiți la spitale desemnate. Dacă un pacient a fost în regiuni epidemice în ultimele 14 zile, se recomandă carantina timp de cel puțin 14 zile.

În zonele în care se răspândește COVID-19, intervenţiile stomatologice care nu sunt urgenţe ar trebui amânate (Kohn et al. 2003; Li și colab. 2004; Samaranayake și Peiris 2004).
S-a raportat că practica stomatologică ar trebui amânată cel puțin 1 lună pentru pacienţii convalescenţi cu SARS (Samaranayake și Peiris 2004). Nu se știe încă dacă aceeaşi recomandare trebuie păstrată şi pentru pacienții cu COVID-19.

Examinarea orală

Clătirea antimicrobiană preoperatorie a gurii ar putea reduce numărul de microbi din cavitatea bucală (Kohn și colab. 2003; Marui și colab. 2019). Procedurile care pot induce tusea trebuie evitate (dacă este posibil) sau efectuate cu precauție (OMS 2020a). Procedurile generatoare de aerosoli, cum ar fi utilizarea unei seringi cu 3 căi, ar trebui să fie reduse pe cât posibil. Examinarea radiografică intraorală este cea mai comună tehnică radiografică în imagistica dentară; cu toate acestea, poate stimula secreția de salivă și tusea (Vandenberghe et al. 2010). Prin urmare, radiografiile dentare extraorale, cum ar fi radiografia panoramică și CT cu fascicul conic, sunt alternative adecvate în timpul epidemie de COVID-19.

Tratarea urgenţelor

Urgențele dentare pot să apară și să se agraveze într-o perioadă scurtă și, prin urmare, au nevoie de tratament imediat. Diga și aspiratoarele de salivă cu volum mare pot ajuta la reducerea aerosolilor sau a stropirii în procedurile dentare. Mai mult, vizierele și ochelarii de protecţie sunt esențiali când se folosesc turbine cu apă la viteză mare sau mică (Samaranayake et al. 1989).
Conform experienței noastre clinice din timpul epidemiei, dacă un dinte afectat este diagnosticat cu o pulpită ireversibilă simptomatică, expunerea pulpei s-ar putea face cu îndepărtarea chemo-mecanică a cariilor sub protecţia dată de diga de cauciuc şi cu un aspirator de salivă cu volum mare după anestezie locală; apoi, devitalizarea pulpei poate fi efectuată pentru a reduce durerea. Materialul de umplere poate fi înlocuit ulterior fără un agent de devitalizare, în conformitate cu recomandările producătorului.
De asemenea, am întâlnit un pacient care avea o durere de dinți spontană din cauza unui dinte crăpat, fără carie dentară. In aceasta situatie am folosit o piesă de mână de mare viteză pentru a pregăti cavitatea. Având în vedere că pacientul dorea să păstreze dintele, a fost programată ca ultimul pacient din ziua respectivă pentru a scădea riscul de infecție nosocomială. După tratament, au fost urmate procedurile de curățare și dezinfectare a mediului. În mod alternativ, pacienții ar putea fi tratați într-o cameră izolată și bine ventilată (Imaginea 3) sau în camere cu presiune negativă, dacă sunt disponibile, pentru cazuri suspecte cu COVID-19.
Planificarea tratamentului unei fracturi, luxări sau avulsii dentare depinde de vârstă, de severitatea traumatismului țesutului dentar, de dezvoltarea rădăcinii și de durata avulsiei dinților (Andersson et al. 2012; DiAngelis et al. 2012; ; Malmgren și colab., 2012). Dacă dintele trebuie extras, se preferă sutura absorbabilă. Pentru pacienții cu traumatism al ţesutului moale, ar trebui efectuate debridarea și suturarea. Se recomandă clătirea lentă a rănii și folosirea aspiratorului de salivă pentru a evita pulverizarea. Cazurile care pot pune viața în pericol cu răni în zona orală și maxilofacială ar trebui să fie internate imediat în spital; ar trebui să fie prescris CT toracic dacă este posibil, pentru a exclude o posibilă infecție cu COVID-19 pentru că testul RT-PCR, pe lângă consumul de timp, necesită un laborator care să aibă capacitatea de detectare a SARS-CoV-2.

Recomandări pentru educația dentară

În această perioadă şcolile medicale, stomatologice şi spitalele afiliate acestora trec prin multe provocări legate de oferirea educaţiei de specialitate. S-a raportat că o comunicare deschisă între studenți, profesori și personalul administrativ ar duce la creşterea încrederii reciproce și ar facilita cooperarea (Park et al. 2016).
Pe baza experienței noastre cu SARS și cu alte boli infecțioase înalt patogene, oferim câteva recomandări de bază pentru educația dentară în timpul unei epidemii:

În primul rând, în această perioadă, ar trebui adoptate cursurile online, studiile de caz și tutoriale de învățare bazate pe rezolvare de probleme pentru a evita adunarea ne-necesară de persoane şi riscul de infectare asociat (Patil și colab. 2003). Dispozitivele și aplicațiile inteligente existente au făcut deja posibil ca studenţii să asculte și să recapituleze cursurile oriunde şi oricând este posibil. De altfel, studenții noștri au început cursurile online începând cu 17 februarie.

În al doilea rând, este bine venită încurajarea studenţilor pentru ca aceştia să se implice în activităţi individuale de studiu prin utilizarea la maxim a resurselor online şi pentru a învăţa despre ultimele descoperiri academice.

În al treilea rând, în această perioadă, studenții pot fi ușor afectați de frica și stresul asociate bolii, iar școlile stomatologice ar trebui să fie pregătite să ofere servicii psihologice celor care au nevoie de ele (Wong și colab., 2004).

Odată cu creşterea nivelului de informaţii despre caracteristicile virale şi epidemiologice, spectrului clinic și tratamentului, au fost elaborate strategii eficiente pentru prevenirea, controlul și oprirea răspândirii COVID-19. Strategiile de prevenire și control al infecției pe care le-am adoptat sunt determinate de faptul că ne aflăm în centrul COVID-19. Alte regiuni ar trebui să urmeze recomandările emise de centrele de combatere a bolilor pentru prevenirea și controlul infecțiilor în funcție de situația epidemică locală.

Ce ar trebui să facem pentru a îmbunătăți strategiile actuale de prevenire și control al infecțiilor după epidemie? Cum ar trebui să răspundem la boli contagioase similare în viitor? Acestea sunt întrebări deschise care au nevoie de discuții și cercetări suplimentare. Trebuie să fim în permanență conștienți de pericolul reprezentat de infecţii care pot pune sub semnul întrebării sistemul actual de control al infecțiilor, în special în cabinetele stomatologice și școlile de medicină dentară.

Contribuții ale autorilor

L. Meng, a contribuit la concepție, plan, colectare şi analiză de date, a redactat și revizuit critic manuscrisul; F. Hua, a contribuit la concepţie şi colectare de date, a redactat și revizuit critic manuscrisul; Z. Bian, a contribuit la concepție, design, colectare de date, analiză și interpretare, a redactat și revizuit critic manuscrisul. Toți autorii au dat aprobarea finală și sunt de acord să fie responsabili pentru toate aspectele acestei lucrări.

Mulţumiri

Articolul a fost susținut de subvenții de la Fundația Națională de Științe Naturale din China (nr. 81870761, 81970923, 81901044), de la Programul cheie național de cercetare și dezvoltare din China (2016YFC1000505) și de la Programul cheie de cercetare al departamentului provincial de știință și tehnologie. (Nr. 2017ACA181). Autorii recunosc asistența tehnică primită din partea lui Chujian Jiang și sfaturile clinice primite din partea prof. Yong Cheng și Tianjuan Xia și a tuturor celorlalți angajați și studenți de la Facultatea și Spitalul de Stomatologie, Universitatea Wuhan, China, care au contribuit direct sau indirect la articol. Din fericire, cei 5 angajați care au fost diagnosticaţi cu COVID-19 sunt în convalescenţă şi au fost externaţi din spital.
Autorii declară că nu există niciun potențial conflict de interese în ceea ce privește drepturile de autor cu privier la datele și/sau publicarea acestui articol.

Referinţe

Andersson L, Andreasen JO, Day P, Heithersay G, Trope M, DiAngelis AJ, Kenny DJ, Sigurdsson A, Bourguignon C, Flores MT. 2012. International Association of Dental Traumatology guidelines for the management of traumatic dental injuries: 2. Avulsion of permanent teeth. Dent Traumatol. 28(2):88–96.

Backer JA, Klinkenberg D, Wallinga J. 2020. Incubation period of 2019 novel coronavirus (2019-nCoV) infections among travellers from Wuhan, China, 20–28 January 2020. Euro Surveill. 25(5). doi:10.2807/1560-917. ES .2020.2825.2805.2000062.
Centers for Disease Control and Prevention. 2020. Disease burden of influenza; [accessed 2020 Feb 25]. https://www.cdc.gov/flu/about/burden/index.html. Chan JF, Yuan S, Kok KH, To KK, Chu H, Yang J, Xing F, Liu J, Yip CC, Poon RW, et al. 2020. A familial cluster of pneumonia associated with the 2019 novel coronavirus indicating person-to-person transmission: a study of a family cluster. Lancet. 395(10223):514–523.

Chen H, Guo J, Wang C, Luo F, Yu X, Zhang W, Li J, Zhao D, Xu D, Gong Q, et al. 2020. Clinical characteristics and intrauterine vertical transmission potential of COVID-19 infection in nine pregnant women: a retrospective review of medical records. Lancet [epub ahead of print 12 Feb 2020] in press. doi:10.1016/S0140-6736(20)30360-3.

Chen N, Zhou M, Dong X, Qu J, Gong F, Han Y, Qiu Y, Wang J, Liu Y, Wei Y, et al. 2020. Epidemiological and clinical characteristics of 99 cases of 2019 novel coronavirus pneumonia in Wuhan, China: a descriptive study. Lancet.  95(10223):507–513.

Del Rio C, Malani PN. 2020. 2019 novel coronavirus-important information for clinicians. JAMA [epub ahead of print 5 Feb 2020] in press. doi:10.1001/ jama.2020.1490.

DiAngelis AJ, Andreasen JO, Ebeleseder KA, Kenny DJ, Trope M, Sigurdsson A, Andersson L, Bourguignon C, Flores MT, Hicks ML. 2012. International Association of Dental Traumatology guidelines for the management of traumatic dental injuries: 1. Fractures and luxations of permanent teeth. Dent Traumatol. 28(1):2–12.

Guan W-J, Ni Z-Y, Hu Y, Liang W-H, Ou C-Q, He J-X, Liu L, Shan H, Lei C-L, Hui DS, et al. 2020. Clinical characteristics of 2019 novel coronavirus infection in China. medRxiv. doi:10.1101/2020.1102.1106.20020974.

Holshue ML, DeBolt C, Lindquist S, Lofy KH, Wiesman J, Bruce H, Spitters C, Ericson K, Wilkerson S, Tural A, et al. 2020. First case of 2019 novel coronavirus in the United States. N Engl J Med [epub ahead of print 31 Jan 2020] in press. doi:10.1056/NEJMoa2001191.

Huang C, Wang Y, Li X, Ren L, Zhao J, Hu Y, Zhang L, Fan G, Xu J, Gu X, et al. 2020. Clinical features of patients infected with 2019 novel coronavi- rus in Wuhan, China. Lancet. 395(10223):497–506.
Kohn WG, Collins AS, Cleveland JL, Harte JA, Eklund KJ, Malvitz DM; Centers for Disease Control and Prevention. 2003. Guidelines for infection control in dental health-care settings—2003. https://www.cdc.gov/mmwr/ preview/mmwrhtml/rr5217a1.htm.

Kui L, Fang YY, Deng Y, Liu W, Wang MF, Ma JP, Xiao W, Wang YN, Zhong MH, Li CH, et al. 2020. Clinical characteristics of novel coronavirus cases in tertiary hospitals in Hubei province. Chin Med J (Engl) [epub ahead of print 7 Feb 2020] in press. doi:10.1097/CM1099.0000000000000744.

Larson EL, Early E, Cloonan P, Sugrue S, Parides M. 2000. An organizational climate intervention associated with increased handwashing and decreased nosocomial infections. Behav Med. 26(1):14–22.

Li Q, Guan X, Wu P, Wang X, Zhou L, Tong Y, Ren R, Leung KSM, Lau EHY, Wong JY, et al. 2020. Early transmission dynamics in Wuhan, China, of novel coronavirus-infected pneumonia. N Engl J Med [epub ahead of print 29 Jan 2020] in press. doi:10.1056/NEJMoa2001316.

Li R, Leung K, Sun F, Samaranayake L. 2004. Severe acute respiratory syn- drome (SARS) and the GDP. Part II: implications for GDPs. Br Dent J. 197(3):130–134.

Li ZY, Meng LY. 2020. Prevention and control of new coronavirus infection in department of stomatology. Chin J Stomatol [epub ahead of print 14 Feb 2020] in press. doi:10.3760/cma.j.issn.1002-0098.2020.0001.

Lu R, Zhao X, Li J, Niu P, Yang B, Wu H, Wang W, Song H, Huang B, Zhu N, et al. 2020. Genomic characterisation and epidemiology of 2019 novel coronavirus: implications for virus origins and receptor binding. Lancet.395(10224):565–574.

Mahase E. 2020. China coronavirus: WHO declares international emergency as death toll exceeds 200. BMJ. 368:m408.

Malik YS, Sircar S, Bhat S, Sharun K, Dhama K, Dadar M, Tiwari R, Chaicumpa W. 2020. Emerging novel coronavirus (2019-nCoV)— current scenario, evolutionary perspective based on genome analysis and recent developments. Vet Q [epub ahead of print 8 Feb 2020] in press. doi:10.1080 /01652176.2020.1727993.

Malmgren B, Andreasen JO, Flores MT, Robertson A, DiAngelis AJ, Andersson L, Cavalleri G, Cohenca N, Day P, Hicks ML, et al. 2012. International Association of Dental Traumatology guidelines for the management of traumatic dental injuries: 3. Injuries in the primary dentition. Dent Traumatol. 28(3):174–182.

Marui VC, Souto MLS, Rovai ES, Romito GA, Chambrone L, Pannuti CM. 2019. Efficacy of preprocedural mouthrinses in the reduction of microorganisms in aerosol: a systematic review. J Am Dent Assoc. 150(12):1015–1026.

National Health Commission of China. 2020a. The diagnosis and treatment protocol for novel coronavirus pneumonia (interim sixth edition) [accessed 2020 Feb 19]. http://www.gov.cn/zhengce/zhengceku/2020-02/19/content_5480948.htm.

National Health Commission of China. 2020b. An update of novel coronavirus pneumonia outbreak as of 24:00 on February 25 [accessed 2020 Feb 26]. http://www.nhc.gov.cn/xcs/yqtb/list_gzbd.shtml.

Park SW, Jang HW, Choe YH, Lee KS, Ahn YC, Chung MJ, Lee K-S, Lee K, Han T. 2016. Avoiding student infection during a Middle East respiratory syndrome (MERS) outbreak: a single medical school experience. Korean J Med Educ. 28(2):209–217.

Patil N, Chan Y, Yan H. 2003. SARS and its effect on medical education in Hong Kong. Med Educ. 37(12):1127–1128.

Phelan AL, Katz R, Gostin LO. 2020. The novel coronavirus originating in Wuhan, China: challenges for global health governance [epub ahead of print 30 Jan 2020] in press. JAMA. doi:10.1001/jama.2020.1097.

Rothe C, Schunk M, Sothmann P, Bretzel G, Froeschl G, Wallrauch C, Zimmer T, Thiel V, Janke C, Guggemos W, et al. 2020. Transmission of 2019-nCoV infection from an asymptomatic contact in Germany [epub ahead of print 30 Jan 2020] in press. N Engl J Med. doi:10.1056/NEJMc2001468.

Samaranayake L, Reid J, Evans D. 1989. The efficacy of rubber dam isolation in reducing atmospheric bacterial contamination. ASDC J Dent Child.56(6):442–444.

Samaranayake LP, Peiris M. 2004. Severe acute respiratory syndrome and dentistry: a retrospective view. J Am Dent Assoc. 135(9):1292–1302.

The Chinese Preventive Medicine Association. 2020. An update on the epidemiological characteristics of novel coronavirus pneumonia (COVID-19).

Chin J Epidemiol. 41(2):139–144.

Vandenberghe B, Jacobs R, Bosmans H. 2010. Modern dental imaging: a review of the current technology and clinical applications in dental practice. Eur Radiol. 20(11):2637–2655.

Wang D, Hu B, Hu C, Zhu F, Liu X, Zhang J, Wang B, Xiang H, Cheng Z, Xiong Y, et al. 2020. Clinical characteristics of 138 hospitalized patients with 2019 novel coronavirus–infected pneumonia in Wuhan, China. JAMA [epub ahead of print 7 Feb 2020] in press. doi:10.1001/jama.2020.1585.

Wong JG, Cheung EP, Cheung V, Cheung C, Chan MT, Chua SE, McAlonan GM, Tsang KW, Ip MS. 2004. Psychological responses to the SARS outbreak in healthcare students in Hong Kong. Med Teach. 26(7):657–659.

World Health Organization. 2020a. Clinical management of severe acute respiratory infection when novel coronavirus (2019-nCoV) infection is suspected: interim guidance [accessed 2020 Feb 17]. https://www.who.int/publications-detail/clinical-management-of-severe-acute-respiratory-infection-when-novel-coronavirus-(ncov)-infection-is-suspected.

World Health Organization. 2020b. Coronavirus disease 2019 (COVID-19): situation report-36 [accessed 2020 Feb 26]. https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/situation-reports/20200225-sitrep-36-covid-19.pdf?sfvrsn=2791b4e0_2.

World Health Organization. 2020c. Questions and answers on coronaviruses [accessed 2020 Feb 26]. https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-acoronaviruses.

Yang Y, Lu Q, Liu M, Wang Y, Zhang A, Jalali N, Dean N, Longini I, Halloran ME, Xu B, et al. 2020. Epidemiological and clinical features of the 2019 novel coronavirus outbreak in China. medRxiv. doi:10.1101/2020.1102.1110.20021675.

Zhu H, Wang L, Fang C, Peng S, Zhang L, Chang G, Xia S. 2020. Clinical analysis of 10 neonates born to mothers with 2019-nCoV pneumonia. TranslPediatr. 9(1):51–60. doi:10.21037/tp.2020.02.06.

Articol publicat pe site-ul Fundaţiei Baylor Marea Neagră, în limba română, cu perimisiunea publicaţiei originale SAGE, Journal of Dental Research. Permisiunea de publicare a fost acordată pentru utilizare necomercială, în mod neexclusiv, în vederea distribuirii în România, în format tipărit şi electronic. Articolul în versiunea originală poate fi consultat aici.