Articolul abordează problema stigmatizării persoanelor care trăiesc cu HIV în diferite contexte profesionale și sociale – medical, juridic, în comunitate, din Europa Centrală și de Est.
Autorii vin cu o serie de exemple de intervenții și inițiative. Suntem bucuroși că articolul include, ca exemple de bune practici, două proiecte din România, desfășurate de Fundația Baylor Marea Neagră. Articolul sugerează că efectuarea de evaluări regulate ale nivelurilor de stigmatizare este necesară pentru a identifica schimbările prioritare și evidențiază importanța proiectării atente a intervențiilor anti-stigmatizare în așa fel încât să fie permisă replicarea acestora.
„Creșterea prevalenței HIV în țările din Europa Centrală și de Est este în mare parte rezultatul unui angajament slab în îngrijirea HIV și al lipsei de sprijin cuprinzător pentru populațiile cheie. Acest lucru este încurajat de stigmatizarea pe scară largă în context medical, social și juridic. […] În plus, conotațiile negative din jurul infecției cu HIV pot duce la discriminare din partea familiei, prietenilor, colegilor și publicului, ceea ce duce la stigmatizare și depresie internalizate,” arată autorii.
Stigmatul anticipat și cel experimentat din partea profesioniștilor din domeniul sănătății și temerile de încălcare a confidențialității descurajează persoanele să facă un test HIV și să se implice în îngrijirea HIV.
„Viitoarele intervenții anti-stigmatizare trebuie să fie bine concepute, cu descrieri detaliate ale conținutului lor pentru a permite replicarea și evaluarea critică,” – explică autorii articolului.
Schweitzer et al., Addressing HIV stigma in healthcare, community, and legislative settings in Central and Eastern Europe, AIDS Research and Therapy (2023), https://doi.org/10.1186/s12981-023-00585-1
