Sorana Stănescu scrie despre navigatorii de pacienți, despre rolul lor de interfața între serviciile medicale disponibile și pacienții cu boală cronică.
Sorana a aflat despre existența funcției de navigator medical și din studiul publicat de curând de Fundația Baylor Marea Neagră la 5 ani de la includerea în echipa multidisciplinară a navigatorilor de pacienți pentru persoanele cu hepatite B și C.
Conform studiului Baylor prezentat în cadrul International Viral Hepatitis Elimination Meeting (IVHEM) 2022, atunci când navigatorii de pacienți preiau pacientul după diagnosticare și îl pun în legătură cu serviciile de îngrijire, numărul celor asistați se triplează.
Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundației Baylor Marea Neagră arată că, de la includerea navigatorului de pacienți în echipa multidisciplinară, „procentul celor care au fost preluați rapid de către medicul specialist a crescut până la 80% și 98% dintre pacienți s-au declarat mulțumiți de serviciile primite”.
Persoana diagnosticată nu rămâne singură cu diagnosticul, navigatorul de pacienți având grijă să „explice corect informații medicale, dar și să acceseze sprijin emoțional, ajutor financiar, concedii medicale”, explică Sorana.
Câteva idei demne de atenție din articolul publicat în Foaia de observație:
- „Navigatorii nu există doar pentru afecțiunile oncologice; ar putea exista pentru orice afecțiune, inclusiv pentru bolile rare, căci rolul lor e cu atât mai important cu cât diagnosticul e mai grav, investigațiile și nevoile mai complexe, iar timpul – crucial.”
- „Cu cât incidența unei boli e mai mare, cu atât va fi mai mare nevoia de navigatori. În logica asta, în România ar trebui să avem navigatori pe zona bolilor cardio-vasculare, a diabetului sau bolilor hepatice”
- „[…] pe boli hepatice i-am găsit doar pe cei de la Fundația Baylor Marea Neagră, din Constanța, care pot fi un model de intervenție de succes”
- „Conform Ministerului Muncii, acum există 26 de persoane angajate ca navigatori de pacienți, în toată țara.”
