În Săptămâna Europeană a Testării ne găsiţi la Universitatea Maritimă din Constanţa
Fundaţia Baylor Marea Neagră a semnat în această primăvară un protocol de colaborare cu Universitatea Maritimă din Constanţa.
În baza documentului, cele două organizaţii au stabilit ca echipa Baylor să ofere servicii de consiliere pre şi post testare şi de testare pentru HIV şi hepatitele B şi C studenţilor la facultăţile din cadrul UMC.
„Principala problemă legată de diagnosticarea şi controlul infecţiilor virale în ţara noastră este cea a accesului la testare în rândul populaţiei generale.
Profităm de contextul favorabil creat de campania europeană pentru a oferi adulţilor tineri posibilitatea de a se testa şi de a identifica, împreună cu consilierii Fundaţiei, riscurile la care s-au expus ca urmare a unor tratamente, intervenţii chirurgicale sau cosmetice, ori practici cu grad de risc precum împrumutarea obiectelor personale de îngrijire sau riscuri de natură sexuală. Această activitate de testare în comunitate le va permite studenţilor universităţii să cunoască serviciile oferite de Baylor și să le recomande, atunci când vine vorba despre diagnosticarea HIV și a hepatitelor virale precum și despre îngrijirea persoanelor care au aceste boli cronice. Activităţile curente au rezultate pe termen lung: tot mai multe persoane care interacţionează cu echipa de testare în teren îşi fac un obicei din a reveni periodic la testare, reușind să-şi autoevalueze riscurile,” a declarat Mihaela Bogdan, director de proiecte.
Testaţi-vă, datele OMS nu arată bine! Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează, pentru regiunea europeană că:
- Aproximativ 15 milioane de persoane trăiesc cu hepatita C. Deşi boala este una vindecabilă, doar o mică parte dintre persoanele diagnosticate primesc tratament, 3,5%.
- Aproximativ 13,3 milioane de persoane trăiesc cu hepatita B, iar 20-30% dintre persoanele infectate vor dezvolta ciroză, insuficiență hepatică sau carcinom hepatocelular.
- Aproximativ 1,2 milioane de persoane trăiesc cu HIV, un sfert dintre nu știu că au această infecţie şi aproape 50% dintre persoanele cu această infecţie sunt diagnosticate cu întârziere, fapt care scade semnificativ din şansele de succes ale terapiei antiretrovirale.
Din ianuarie 2019, Baylor a efectuat 203 teste în comunitate
Fundaţia Baylor şi-a propus de la lansarea Programului să faciliteze accesul la testare pentru un număr cât mai mare de locuitori din regiunea Dobrogea. Atât cele trei cabinete cât şi laboratorul mobil , dar şi activităţile desfăşurate la sediul instituţiilor partenere ne ajută să ajungem cu acest serviciu cât mai aproape de beneficiari.
Testările în comunitate sunt o componentă obişnuită în cadrul programului. Echipa fundaţiei s-a deplasat atât în Constanţa, la sediile instituţiilor partenere, cât şi în judeţ. Doar în aceste activităţi au fost testate, de la începutul anului 203 persoane. Activităţile au avut loc, conform calendarului agreat. Pentru al 2-lea an consecutiv, Baylor realizează analizele de hepatite și HIV, pentru medicina muncii, personalului angajat al SCJUCT. Cele 203 persoane au fost testate în 4 dintre secțiile exterioare ale spitalului. De asemenea, deplasările pe teren au vizat și efectuarea de analize pentru rezidenții și angajații din 2 centre ale DGASPC.
„În 2018 au fost efectuate în teren 8% din totalul de 7948 de testări voluntare. Cu fiecare test suntem mai aproape de diagnosticarea timpurie a infecţiilor. Succesul terapiei depinde de acest lucru. Progresul înregistrat de terapiile care ţin sub control infecţiile cu HIV şi VHB – infecţii care nu pot fi deocamdată vindecate, permite ca persoanele care trăiesc cu aceste virusuri să aibă o bună calitate a vieţii pentru perioade lungi de timp, fără a transmite infecţia altor persoane. Hepatita C poate fi vindecată cu terapii moderne, fără interferon. Testaţi-vă! Retestaţi-vă! Aceasta este o decizie responsabilă pe care fiecare dintre noi trebuie să o ia: infecţiile virale pot fi controlate prin tratament, în cazuri fericite pot fi tratate – hepatita C fiind un astfel de exemplu de succes. O diagnosticare târzie a oricăreia dintre aceste trei boli, fără semne specifice, face mai puţin probabil succesul terapeutic. Diagnosticarea şi accesul la terapie cu întârziere sunt şi cei mai importanţi factori care contribuie la răspândirea acestor infecţii.” a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv.
Programul de Testare Voluntară lansat în 2007 pentru HIV şi extins, la trei ani de la lansare şi pentru hepatitele B şi C oferă avantajul că, în urma unei programări telefonice sau on-line, fără alte documente sau proceduri, oricine se poate testa sau re-testa gratuit, indiferent dacă are sau nu asigurare medicală, dacă prezintă sau nu simptome. Persoanele diagnosticate cu oricare dintre cele trei infecţii sunt sprijinite în continuare, pentru obţinerea terapiei.
Săptămâna Europeană a Testării, 17-24 mai 2019
Săptămâna Europeană a Testării este o campanie europeană care încurajează intensificarea eforturilor de testare. Evenimentul oferă, datorită numărului mare de organizaţii implicate, un prilej pentru ca populaţia să poată conştientiza beneficiile testării şi a diagnosticării timpurii a infecţiilor cu HIV sau cu virusurile hepatitice B şi C.
Săptămâna Europeană a Testării se desfăşoară de două ori pe an, în mai şi noiembrie. Iniţiativa organizării săptămânii Testării la scară europeană aparţine EuroTEST (fosta Iniţiativa HIV în Europa).
În 2018, peste 700 de organizații din peste 53 de țări au luat parte la această campanie.
Tot anul trecut, în cadrul celor două ediţii ale Săptămânii Europene a Testării, Fundaţia Baylor Marea Neagră a testat 768 de persoane şi a instruit, în cadrul unei serii de 6 întâlniri, 260 de liceeni despre testare şi despre infecţiile cu HIV, VHB şi VHC.
Pe parcursul ultimilor ani am constatat că exponenţii grupurilor aflate la risc conştientizează în număr crescut necesitatea testării: astfel, numărul celor care revin periodic pentru retestare este din ce în ce mai mare. Este un bun prilej pentru a reaminti că sunt persoane aflate la risc: bărbații care fac sex cu bărbați, consumatorii de droguri injectabile, lucrătorii sexuali, migranţii, deţinuţii, persoanele hemodializate, cele care au primit transfuzii de sânge sau transplant de organe, personalul medical.