Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundaţiei Baylor, a declarat: „Conform datelor OMS, în întreaga lume, 16% dintre copiii și adolescenții cu vârsta între 10 şi 19 ani prezintă tulburări psihice. Jumătate dintre bolile mintale se instalează în preajma vârstei de 14 ani, trei sferturi până la 25 de ani. Bolile psihice reprezintă principala cauză a dizabilității la tineri. Nediagnosticate şi netratate, bolile psihice influențează grav dezvoltarea copiilor, realizările lor educaționale și potențialul acestora de a trăi viața deplină și productivă.”
Suferinţa psihică nu atrage simpatia şi compasiunea semenilor
„Boala psihică este, din păcate, însoţită de stigmat. Societatea îi izolează şi îi tratează diferit pe cei care suferă de asemenea afecţiuni. Aşa se explică şi reţinerea celor care ar putea să solicite sprijinul psihologilor şi psihiatrilor. De aceea consider că OMS, prin decizia de a marca anual Ziua Mondială a Sănătăţii Psihice şi de a propune o nouă temă în fiecare an este un demers util, chiar dacă nu şi suficient. Mulţi dintre copiii şi adolescenţii cu tulburări psihice se confruntă cu provocări majore: stigmatizare, izolare și discriminare, precum și cu lipsa accesului la serviciile de sănătate și în instituțiile de învățământ, încălcând drepturile fundamentale ale omului. Este necesară recunoaşterea timpurie şi gestionarea corectă a sănătăţii mintale a copiilor şi adolescenţilor pentru ca ei să îşi poată atinge întregul potenţial. Pentru aceasta este nevoie de servicii cuprinzătoare, integrate de sănătate mintală şi de asistenţă socială”, a continuat Ana-Maria Schweitzer.
La Fundaţia Baylor Marea Neagră serviciile psihosociale fac parte din pachetul de servicii de bază, alături de cele medicale pentru persoanele care trăiesc cu HIV şi pentru pacienţii cu hepatita B sau C
„Diferența dintre nevoia de tratament și furnizarea acestuia este mare în întreaga lume. În cazul persoanelor care beneficiază de serviciile noastre în judeţele Constanţa şi Tulcea, am integrat serviciile de sănătate mintală cu ajutorul echipei de psihologi atât în cazul persoanelor cu HIV cât şi al celor cu hepatite B şi C. Pentru a înţelege mai bine nevoile pacienţilor, echipa de la Baylor a studiat simptomatologia pacienților cu HIV și hepatita C. Studiul a fost o necesitate: depresia are o influenţă determinantă asupra rezultatelor pe care pacienţii cu boli infecţioase cronice, cum sunt HIV şi hepatita C, le obţin. Depresia poate influența capacitatea pacientului de a adera la tratament, la fel cum poate determina comportamente cu grad ridicat de risc. Din cauza impactului psihologic al bolii, apar manifestări ale depresiei. Echipa noastră monitorizează simptomatologia depresivă secundară impactului psihologic al bolii sau datorată schimbărilor biologice pe care le determină boala infecţioasă. Important este că putem folosi rezultatele studiului pentru a interveni la timp şi a îndruma persoanele care au asemenea probleme să solicite îndrumare psihiatrică suplimentară şi tratament. Este necesar să continuăm să desfăşurăm aceste activităţi deoarece numai în acest fel ne asigurăm că rata de aderenţă la tratamentul ARV sau la tratamentele pentru hepatitele B şi C rămâne una ridicată. Sperăm că vom putea pune bazele unui model de tratament care să poată fi replicat la nivel naţional, şi care să fie inclus în cadrul unor programe prioritare în domeniul sănătăţii”, a încheiat directorul executiv al Fundaţiei Baylor.
