Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundaţiei Baylor, a fost invitata Lilianei Enache în emisiunea „Pe subiect” difuzată la Antena 1 Constanţa pe 30 august. Cu acest prilej, telespectatorii au putut afla, printe altele, cine sunt cei care apelează la serviciile de testare gratuită, unde sunt oferite aceste servicii şi care este numărul de beneficiari.
Directoarea Fundaţiei a mai vorbit în prima parte a emisiunii despre cheltuielile Baylor cu testarea gratuită, sursele de finanţare atrase pentru serviciile oferite în comunitate şi ce se întâmplă după ce o persoană află că are hepatită virală.
Fundaţia Baylor oferă servicii de testare pentru HIV şi hepatite din 2010, reuşind să testeze peste 45.000 dobrogeni:
„Teama de discriminare îi împiedică pe oameni să se adreseze serviciilor medicale, însă am să vă spun ceva care poate să pară surprinzător: oamenii îşi depăşesc aceste temeri în momentul în care există servicii, organizaţii, sisteme care le oferă posibilitatea să se testeze. Mă bazez când fac această afirmaţie pe rezultatul unui studiu pe care Fundaţia Baylor l-a făcut anul trecut: am observat că 77% dintre oamenii care au venit la testare, au venit din proprie iniţiativă, nu la recomandarea cuiva, la recomandarea unui cadru medical de exemplu.
Prin urmare, oamenii sunt interesaţi să îşi afle starea de sănătate, dacă sunt îndeplinite câteva condiţii: să fie uşor să acceseze astfel de servicii, să fie la îndemână, să fie gratuite, să nu fie condiţionate de exemplu de asigurarea medicală. Noi, în Dobrogea, facem acest lucru din 2010 şi am reuşit să oferim posibilitatea de testare unui număr de peste 45.000 de dobrogeni.
Realitatea ne arată că oamenii se adresează serviciilor de testare; mai departe însă, este nevoie ca sistemul medical să aibă capacitatea de a absorbi şi de a oferi servicii acestor persoane care află că au o problemă de sănătate,” a declarat Ana-Maria Schweitzer.
Ana-Maria Schweitzer a continuat explicând de ce Fundaţia Baylor Marea Neagră a decis să exceadă prevederile legale, oferind consiliere pre-testare persoanelor care se testează pentru hepatitele B şi C:
„Legea ne obligă să facem consiliere înainte de testare pentru infecţia cu HIV. Pentru hepatite nu există o astfel de reglementare legislativă dar noi am ales să facem acest lucru pentru că este o ocazie extraordinară de a educa omul aflat în faţa noastră şi, de asemenea, de a-l ajuta să coştientizeze riscurile la care s-a expus. Am remarcat, din nou o să mă refer la un studiu pe care l-a realizat organizaţia Baylor, că nivelul de cunoştinţe despre hepatită este mai scăzut decât nivelul de cunoştinţe despre HIV în rândul populaţiei generale.
Pentru noi a fost puţin surprinzător acest rezultat, însă analizând care ar fi factorii din spatele acestui lucru, ne gândim că, probabil, despre HIV s-a vorbit mult mai mult în ultimii 20 de ani, despre hepatită mai puţin, şi fiind atâtea subtipuri de hepatită, de la A până la G, probabil că există o mai mare confuzie în rândul oamenilor în legătură cu tipurile de hepatită, cu ce se poate trata, ce nu se poate trata, şi atunci observăm că, în urma consilierii, oamenii îşi îmbunătăţesc cunoştinţele despre hepatită în mai mare măsură. E foarte important să continuăm acest efort, chiar dacă este consumator de timp. Vă daţi seama că fiecare persoană trebuie să stea la o discuţie cu psihologul consilier, dar credem că merită efortul şi timpul investite.”
Care sunt costurile serviciilor oferite gratuit şi de unde vin fondurile:
„Serviciile pe care le oferim sunt gratuite dar nu sunt fără costuri: costă testele, resursele umane, materialele sanitare, utilităţile şi aşa mai departe. Noi am socotit că există un cost de 10 euro de persoană, bani pe care organizaţia noastră îi strânge exclusiv din donaţii. Cam cam 90% donaţii vin din străinătate şi restul sunt donaţii din România. Nu avem finanţare de la Casa de Asigurări de Sănătate sau de la Ministerul Sănătăţii. Este un efort al unei echipe care nu se vede şi pe care oamenii o cunosc mai puţin: echipa de strângere de fonduri care trebuie să asigure finanţarea acestui proiect. Din fericire, din 2010 până în prezent, am reuşit să nu întrerupem nici măcar o zi acest program de testare.
Testăm cel puţin 8.000 de persoane pe an; la fel a fost şi în primul semestru al acestui an, am testat aproximativ 4.500 de persoane atât în cabinetul de la Centrul de Excelenţă Clinică Baylor, cât şi în cabinetul din Policlinica I. Suntem solicitaţi adeseori, de exemplu de Direcţia pentru Protecţia Copilului sau de diferitee instituţii care oferă servicii de cazare adulţilor sau copiilor pentru a face astfel de activităţi de testare în judeţele Constanţa şi Tulcea şi răspundem întotdeauna acestor cerinţe necondiţionat.
Partenerii din România sunt în număr mai mic: cei mai mulţi susţinători sunt persoane fizice care au donat prin mecanismul de 2%. Prin intermediul acestui formular se colectează sume mici, de 10 – 15 lei, dar contează, sunt importante! De asemenea, printre donatori sunt anumite companii, de obicei multinaţionale, care înţeleg importanţa serviciilor de sănătate în comunitate şi oferă astfel de finanţări. Şi cam atât! Ne-ar plăcea să existe un sistem care să ne permită să accesăm mai multe fonduri pe sănătate, dar deocamdată oferta este mică, ca să mă exprim delicat.”
Cine se poate testa la Baylor:
„Oricine nu şi-a făcut niciodată acest test, indiferent de venituri, nu condiţionăm niciodată accesul nici la testare, nici la serviciile de îngrijire în funcţie de existenţa asigurării de sănătate, de exemplu, sau astfel de lucruri. Desigur că este nevoie să aibă un act de identitate, dar altfel, oricine nu s-a testat nici măcar o dată este încurajat să îşi facă o astfel de testare cel puţin o dată în viaţă. Spun asta pentru că România este o zonă cu o prevalenţă mare a hepatitelor, 7% din populaţie, deci 7 persoane din 100 sunt afectate de hepatită B sau C şi nu cunosc acest lucru.
Spre deosebire de alte ţări unde aceste infecţii sunt mai rar întâlnite şi unde se recomandă testarea ţintită a anumitor grupuri, în România se recomandă testarea în populaţia generală. Prin urmare, dacă ai orice factor de risc, când spun factor de risc mă refer la o transfuzie, la o intervenţie chirurgicală, la întreruperi de sarcină, tatuaje, manichiură, pedichiuiră, relaţii sexuale fără prezervativ cu un partener al cărui status nu este cunoscut, şi oricine dintre noi a fost expus unui astfel de factor de risc, atunci se recomandă ca cel puţin o dată în viaţă să se facă aceste testări.
Hepatita A este boala mâinilor murdare, dar există şi alte tipuri de hepatită, care sunt provocate de alte tipuri de virusuri. Ele sunt transmise prin căi diferite şi modul de abordare al tratamentului este diferit. Prin urmare, este foarte important să ştim ce tip de hepatită avem; se întâmplă deseori la consiliere să vină cineva să spună „Da, eu am o hepatită” şi atunci e important să meargă mai departe, pentru că deciziile medicale care urmează depind foarte mult de subtipul de hepatită.”
Ce se întâmplă după ce o persoană află că hepatită virală:
„Ne-am asigurat că, după ce dăm vestea aceasta neplăcută unei persoane, nu o lăsăm fără plasă de siguranţă. Avem un mic departament de consilieri, navigatori le spunem noi, care ajută pacienţii să găsească drumul prin sistemul medical. Pe de o parte, ceea ce facem noi este o evaluare a stilului de viaţă, să vedem ca nu cumva persoana să aibă depresie sau alte probleme psiho-emoţionale; acestea fiind servicii pe care le oferim noi, în mod direct. Pe de altă parte, expunem toată paleta de servicii care există în comunitate, în aşa fel încât pacientul să ia o decizie informată: alege unde vrea să meargă, la ce fel de medic să fie îngrijit, fie că este infecţionist, fie că este gastroenterolog, îi explicăm care sunt costurile asociate legate de monitorizare.
O parte din analize le facem noi. De exemplu, doar anul trecut am cheltuit aproximativ 80.000 de dolari pentru aceste analize de monitorizare pentru pacienţii cu hepatită B şi hepatită C, pentru că multe analize sunt destul de scumpe, de exemplu în jur de 4 milioane o viremie (400 Lei) şi aceste costuri reprezintă un obstacol pentru unele persoane. Încercăm să suplinim ceea ce nu oferă sistemul medical şi să îi ajutăm pe pacienţi să profite la maximum de ceea ce oferă sistemul medical.”
Vă invităm să vedeţi aici întreaga emisiune.
