Analizarea programelor care vizează sănătatea populației este un proces care poate oferi informații foarte importante, surprinzând atât caracteristici necunoscute sau mai puțin cunoscute ale grupului deservit, cât și aspecte legate de punctele tari sau slabe ale modului în care aceste programe sunt oferite comunității.
O parte a echipei Baylor a publicat un studiu în jurnalul HIV Medicine referitor la rolul şedinţelor de consiliere care preced testarea pentru HIV şi hepatitele virale B şi C.
Fundația Baylor 
desfășoară din 2010 programul de consiliere și testare gratuită, confidențială și rapidă pentru HIV și hepatite virale și a inclus de la bun început o componentă de analizare atât a rezultatelor înregistrate, cât și a impactului pe care acest program îl are. De-a lungul anilor, programul a tins să își amelioreze activitățile standard, pentru a răspunde cât mai bine nevoilor clienților acestui program. Astfel, în perioada ianuarie 2010 – decembrie 2016, au fost testate 51.856 persone, constantându-se o prevalență de 0,35% pentru HIV, 3,72% pentru hepatita B și 2,83% pentru hepatita C.
„După constatarea prevalenței crescute, mai ales a infecțiilor hepatitice, se naște întrebarea firească în legătură cu acțiunile ce pot fi inițiate pentru a reduce impactul acestor afecțiuni. Literatura de specialitate ne informează că reducerea ratelor de trasmitere are atât o dimensiune medicală (aspecte legate de diagnosticare și tratament), cât și una socială, comportamentală”, a declarat Ana-Maria Schweitzer, unul dintre autorii articolului. Echipa Baylor și-a propus ca, pe lângă orientarea rapidă către sistemul medical a cazurilor depistate, să evalueze măsura în care există o necesitate de informare cu privire la transmiterea acestor infecții în rândul populației deservite.
„Este cunoscut faptul că o persoană informată despre un anumit aspect legat de sănătate, are șanse mai mari de a pune în aplicare anumite comportamente preventive sau curative. Cercetări mai recente, dovedesc faptul că există două componente ale nivelului de informare, aşa numitul nivel de cunoștințe obiectiv (ce știe persoana în baza unui test standardizat) și nivelul de cunoștințe subiectiv (ceea ce crede persoana că știe). Studii anterioare au demonstrat faptul că persoanele care au un nivel subiectiv de cunoștințe mai crescut în legătură cu transmiterea HIV pun în practică în mai mare măsură comportamente preventive legate de acestă infecție, iar influența acestui factor se menține independent de nivelul obiectiv de cunoștințe despre HIV”, subliniază Adelina Corduneanu şi Iuliana Ciocea, consilieri în cadrul programului de testare gratuită al Fundaţiei Baylor.
Pornind de la aceaste rezultate anterioare, echipa Baylor și-a propus să examineze măsura în care sesiunile de consiliere pre-testare contribuie la creșterea nivelului subiectiv de cunoștințe despre HIV și hepatite virale. Acest aspect este important, deoarece dacă sesiunea pre-testare nu stimulează creșterea nivelului de cunoștințe, atunci este important de examinat oportunitatea acestor sesiuni, mai ales în ceea ce privește aspectele legate de hepatite. Din punct de vedere organizațional, investiția fundației în desfășurarea acestor sesiuni mobilizează multe resurse, iar o astfel de analiză tehnică s-a dovedit necesară. „Studiul nostru a dovedit că nivelului subiectiv de cunoștințe despre HIV și hepatite a crescut cu mai mult de 60% în marea majoritate a participanților (78%), cu o diferență semnificativă statistic în favoarea informațiilor despre hepatită comparativ cu HIV”, a concluzionat Mihaela Bogdan, co-autor al articolului publicat în HIV Medicine.
Citiți detaliile despre studiul “Role of pretest counseling sessions on increasing subjective knowledge about HIV and hepatitis transmission among the beneficiaries of a free of charge, voluntary counseling and testing program in Constanta, Romania”, publicat în jurnalul HIV Medicine (2018), 19 (Suppl. 1), 66—70 aici:
