Peste 43% dintre dobrogenii infectaţi cu HIV au fost depistaţi la Baylor

Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA (CNLAS) a publicat raportul privind infecţiile HIV-SIDA din ţara noastră, la 31 decembrie 2017.

În judeţul Constanţa, în 2017 au fost înregistrate 37 de cazuri noi de infecţie cu HIV la adulţi şi, din fericire, niciunul la copii. Dintre acestea, nicio infecţie nu este raportată ca fiind în urma consumului de droguri. Constanţa este, la fel ca în ultimii ani, pe locul doi la nivel naţional după cazurile noi de infecţie cu HIV identificate, după Bucureşti, care a raportat 252 de persoane nou infectate. În judeţul Tulcea s-au înregistrat 9 infecţii nou descoperite, cu două mai puţine decât anul trecut. Peste 43% dintre infecţiile cu HIV nou diagnosticate în Dobrogea au fost descoperite în centrele de Consiliere şi Testare Voluntară Baylor din Constanţa şi Tulcea.

Dintre cele 7.001 de persoane testate anul trecut la Baylor, 20 au avut rezultate reactive la HIV (15 în Constanţa şi 5 în Tulcea). Fundaţia Baylor Marea Neagră oferă, de peste zece ani, testare gratuită pentru HIV şi hepatitele virale B şi C, în trei centre din Constanţa şi Tulcea. De asemenea, Baylor oferă beneficiarilor săi consiliere psihologică, suportul asistenţilor sociali, dar şi servicii medicale de calitate, gratuite.

Documentul CNLAS arată că în România trăiesc peste 15.000 de persoane infectate HIV. Majoritatea pacienţilor sunt adulţi cu vârste de peste 20 de ani.

În 2017 au fost diagnosticate 692 de cazuri noi, dintre care 399 cu HIV şi 293 cu SIDA (de unde rezultă că diagnosticarea are loc tardiv, iar pacienţii beneficiază târziu de tratament şi de asistenţă medicală; de aici reiese necesitatea unei diagnosticări mai eficiente), iar 171 de persoane au decedat din cauza infecţiei cu virusul imunodeficienţei dobândite.

Îngrijorător este faptul că rata de transmitere a virusului la partenerii neinfectaţi este de 16,95%, cu aproape 7 procente mai mult decât în anul anterior, semn că mulţi dintre pacienţii HIV-pozitiv au nivel viral detectabil şi transmit virusul partenerilor lor sexuali. Este necesară susţinerea pacienţilor, rolul consilierii psihologice fiind extrem de important, mai ales în aderenţa la tratament a pacienţilor. Administrarea corectă a terapiei antivirale face ca nivelul viral al pacientului să fie nedetectabil şi, drept urmare, virusul se transmite la partenerul neinfectat mult mai greu. Aşadar, rolul serviciilor psihosociale în tratamentul pacientului infectat cu HIV este deosebit de important, nu numai pentru beneficiar, ci şi pentru comunitate.

La acest moment 12.247 dintre persoanele infectate cu HIV din ţara noastră sunt iniţiate pe terapia antivirală sau li s-a administrat profilaxie post-expunere.

Principala cale de transmitere a virusului este cea heterosexuală (sexul între bărbaţi şi femei) – 62,13%, însă, de-a lungul timpului, România s-a încadrat în trendul european în sensul că a crescut numărul de persoane seropozitive în categoria bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi, 19,21%. De asemenea, 15,31% dintre persoanele infectate cu HIV folosesc droguri injectabile.

Dintre utilizatorii de droguri injectabile, peste 60% folosesc heroină. În Constanţa nu a fost identificat niciun caz. Cele mai răspândite coinfecţii asociate infecţiei cu HIV la utilizatorii de droguri injectabile sunt cele cu virus hepatitic C (83,3%), TBC-ul (20,37%) şi infecţiile cu transmitere sexuală (11,11%).

Cele mai multe cazuri de infecţie cu HIV au fost înregistrate, în urma testărilor, la utilizatorii de droguri injectabile (58,33%), la bărbaţii care fac sex cu bărbaţii (36,36%) şi la partenerii sexuali ai persoanelor infectate cu HIV (16,95%). Numai 0,11% dintre cazuri au fost înregistrate la gravide şi 0,78% la bolnavi de tuberculoză.

Din totalul persoanelor HIV-pozitive identificate în 2017, 74% sunt bărbaţi şi numai 26% femei. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate în categoria de vârstă între 25 şi 29 de ani (111 bărbaţi şi 36 de femei), urmând persoanele între 30 şi 34 de ani şi cele între 40 şi 49 de ani.

Din păcate, România nu are nici în acest an o strategie naţională anti-HIV şi nici un plan clar de acţiune pentru a depăşi problemele sugerate de datele din raport.

Share

Articole similare