Cu toate că s-a constatat o tendinţă generală de scădere a numărului de cazuri în ultimii trei ani, hepatitele virale tip B și C constituie încă o prioritate la nivel mondial, prin dimensiunea impactului pentru sănătatea publică. Studiile au demonstrat faptul că 10% dintre adulţii cu hepatită acută B şi 90% din copiii infectaţi perinatal vor dezvolta forma cronică a infecţiei cu virusul hepatitic B. Pentru hepatita C, potenţialul de cronicizare este de peste 75%.
Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B şi C conţine informaţii importante privind înţelegerea epidemiologiei HVB şi HVC în România, identificarea factorilor de risc şi a subpopulaţiilor la risc. De asemenea, sunt prezentaţi paşii care trebuie urmaţi de cadrele medicale în cazul expunerii accidentale profesionale (înţepare sau tăiere a tegumentului cu obiecte posibil contaminate precum şi în cazul unui contact al mucoaselor sau al pielii care nu sunt indemne cu fluide, ţesuturi sau alte produse potenţial infecţioase).
Ghidul mai prezintă date referitoare la impactul programelor de prevenire (vaccinarea anti-hepatită B), asupra morbidităţii şi mortalităţii precum și asupra impactului vaccinării universale conform Programului Naţional de Imunizări. Este recunoscut faptul că, urmare a programelor de vaccinare de rutină desfăşurate de statele membre UE, incidenţa hepatitei virale acute tip B a scăzut.
Ghidul poate fi consultat aici sau in sectiunea de materiale informative de pe pagina web a fundatiei Baylor.
