Pornind de la „metafora fluturelui”, o poveste terapeutică plină de înțelepciune, s-a reușit să se transmită parinților ideea că, prin laudă, încurajare și răbdarea de a-i lăsa să facă unele lucruri și singuri, chiar dacă nu le fac la fel de bine ca un adult, îi pregătesc, de fapt, pentru a face față diverselor provocări ale vieții. Povestea se termină cu următoarele îndemnuri: Nu frângeți zborul nimănui! Trăiește-ți viața cu curaj! Înfruntă obstacolele și demonstrează că le poți depăși.
În cadrul întâlnirii, ca urmare a discuțiilor între părinți și psihologi, problemele comune identificate la copii au fost: reacții nedorite la intrarea în grădințe, comportament opozant sau plâns determinat de adaptarea greoaie la colectivitate, precum și probleme de control sau de exprimare a emoțiilor. Pe parcurs, s-au dat sugestii în funcție de fiecare caz sau situație discutată astfel încât fiecare părinte să ajungă mai ușor la sufletul copilului. Li s-au furnizat, de asemenea, o serie de mici “trucuri” prin care cei mici să fie atrași de aceeași baricadă.
Părinții au fost încurajați să încerce să ajungă la inima micuților mai mult prin joc, desen, pictură, oferirea unui bun exemplu, aplicând o educație bazată pe laudă și încurajare și mai puțin pe critică. Aceste recomandări au fost făcute deoarece s-a ajuns la concluzia că un copil la vârstă mică răspunde foarte bine la învățarea prin joacă și își poate exprima mai ușor emoțiile apelând la desen, pictură, jocuri de rol sau povești terapeutice.
